Valoarea adăugată a economiei sociale este incontestabilă. Economia socială susține în multe moduri angajarea: direct, prin angajarea în organizații proprii (asociații, fundații și mai recent, întreprinderi sociale) și indirect prin multiplele funcții pe care le transmite. Cooperativele organizează și mențin în viață activitățile economice ale lucrătorilor independenți, crescătorilor, micilor meșteșugari. În ceea ce privește întreprinderile sociale de inserție, crearea de locuri de muncă pentru persoanele aflate în situații de excluziune socială este scopul final.
Tipologia dominantă a întreprinderilor sociale de inserție la nivel european constă în crearea de locuri de muncă temporare (care este o etapă tranzitorie între instruire și angajare) în vederea creșterii nivelul de productivitate și angajabilitate al lucrătorilor defavorizați.
Pe lângă oferta de locuri de muncă, organizațiile de economie socială cu o activitate de integrare semnificativă propun angajaților o serie de servicii complementare precum instruire, consiliere psihologică și juridică, recuperare servicii, servicii de transport sau finanțarea parțială sau totală a intervențiilor medicale pentru angajații cu dizabilități.
Valoarea adăugată a economiei sociale poate fi văzută în termeni de:
BENEFICII ECONOMICE ȘI SOCIALE pentru gospodării. Astfel, într-o singură acțiune, rezultatele economice și sociale sunt reunite: dezvoltarea întreprinderilor, creșterea finanțelor, încurajarea ocupării forței de muncă și dezvoltarea comunității.
AVANTAJE LEGATE DE SCHIMBAREA SISTEMICĂ ȘI INSTITUȚIONALĂ. Prin intermediul investițiilor în economia socială, schimbările majore sunt provocate la nivel de politici, atitudini sau structuri organizaționale.
Prin accesarea proiectelor finanțate din fonduri UE, organizațiile societății civile dobândesc o autonomia financiară mai mare față de autoritățile publice și creșterea oportunităților de inovare. O valoare adăugată legată de structurile economiei sociale se găsește în special în comunitățile mici, unde succesul este strâns legat de atitudinea și schimbări compartamentale, iar legăturile dintre membri sunt puternice. În regiunile sărace în general admise ca zonele defavorizate, inserția unor membri în structurile economiei sociale reprezintă idealul. Cu atât mai mult restul comunității recunoaște că persoanele implicate suferă schimbări majore atât din punct de vedere economic (devin furnizori pentru propriile familii) și din punct de vedere social (dobândesc abilități sociale). Aceste organizații reușesc să mobilizeze resursele locale, să stimuleze câștigul de capital social la nivelul comunității, în asigurarea bunăstării membrilor comunității.
Structurile economiei sociale au dovedit că pot contribui la inovarea serviciilor furnizate, la coeziunea socială, la promovarea de noi forme de participare locală democratică și autofinanțată, precum și la rezolvarea problemelor sociale care afectează o scară largă de categorii sociale vulnerabile. Dezvoltarea locală în România a implicat aducerea de elemente de inovare socială, cum ar fi abordarea participativă a aspectelor procesului socio-economic, crearea de noi structuri instituționale realizate în parteneriat între comunități. Toate programele și politicile pentru stimularea dezvoltării locale alarmează parteneriatul public-privat în soluționarea problemelor comunității și implică părțile interesate locale în procesul decizional.
Principalele efecte ale activităților întreprinderilor sociale asupra dezvoltării locale sunt legate de creșterea capitalul social (încurajarea încrederii în membri și instituții, construirea unor relații mai puternice între membri, creând rețele cu comunități), la stimularea inovației și inserarea inovației în activitatea instituțiilor locale, la ocuparea forței de muncă, la crearea structurilor de dezvoltare locală.
Valoarea adăugată a economiei sociale constă, așadar, într-o rată de incluziune mai mare, dovedită de creșterea implicării persoanelor vulnerabile în afacerile civice și luarea deciziilor comunitare, în acționariatul întreprinderilor sociale de către un număr mare de persoane vulnerabile. Mai mult, intervalul de timp acordat educației și alfabetizarea au crescut, iar rata de utilizare a asistenței sociale și rata sărăciei au scăzut în același timp, toate acestea contribuind la o situație mai sănătoasă și o incidență mai mică a insecurității alimentare. Oportunitățile de angajare au crescut astfel incontestabil pentru persoanele cu venituri mici.
În timp valoarea indicatorului legat de numărul de locuri de muncă create de structurile economiei sociale va atinge un bun rezultat al finanțării economiei sociale.
Economia socială contribuie la construirea unei economii generatoare de coeziune socială și conduce la punerea în aplicare a priorităților Uniunii Europene, în special a Strategiei Europa 2020.
