Ne aflăm într-o epocă a formatelor digitale, a textelor rapide și a degradării asociate a ortografiei și a gramaticii. Mulți din sectoarele educației, precum și din instituțiile culturale se întreabă și își fac griji cu privire la viitorul literaturii.
Ca societate, singurul mod în care puteam experimenta cu adevărat viața altora era prin poezie, piese de teatru și romane. La mijlocul anilor 1800, Pickwick Papers, de Charles Dickens, se vindeau în medie de 35 000 pe lună. La apogeul său, Old Curiosity Shop se vindea de 100 000 de ori pe lună. Mulți oameni analfabeți din clasa muncitoare asistau la lecturi informale, în frizerii precum și în câteva locuri mai puțin salubre. Nu se poate exagera popularitatea lui Dickens.
Povestitorii erau singurul nostru mijloc de a dezvolta empatie la nivelul societății. Ei ne ofereau o perspectivă asupra vieții și a gândirii altora; găsind pe parcurs poate puncte de intersecție cu propriile noastre vieți. Astăzi doar deschizi Instagram, găsești o postare interesantă pe Tumblr sau pe Reddit.
Cum continuăm să citim și să obținem plăcerea și dezvoltarea intelectuală?
Un declin general al literaturii?
S-a încercat a descoperi adevăratele beneficii cognitive, emoționale sau sociale ale literaturii. Oamenii care au timp să citească sau au acces la o varietate de cărți au parte de bunăstare emoțională. Fie provin din familii care apreciază lectura sau au niveluri de venit care tind a-i face fericiți. Din cauza dificultății de izolare a lecturii de circumstanțele ce afectează fericirea unui om, impactul literaturii este greu de determinat.
Din fericire, există câteva lucrări de orientare științifică ce clarifică lucrurile. Domeniul literaturii este legat nu cu bunăstare, ci cu „o teorie a minții”. Capacitatea cuiva de a identifica stările creierului altora este sporită prin citirea literaturii. Acest lucru rezultă în abilități sociale îmbunătățite, inclusiv stabilitate emoțională, conștiinciozitate, deschidere către experiențe noi și extroversiune.
Există anecdote care sugerează că oamenii de succes au obiceiul de a citi încă de la începuturile lor ca antreprenori. Bill Gates citește o carte pe săptămână, iar Warren Buffet citește între 600 și 1000 de pagini pe zi. Lectura este într-adevăr putere în aceste cazuri.
Înspre ce fel de literatură?
Literaturii i se rezervă un loc proeminent în aceste liste de lectură. În general predomină biografiile, subiectele istorice, sociologice și economice. Oamenii „ultra” de succes numesc romane precum Moby Dick și Război și Pace în listele lor.
În 2002, National Endowment of the Arts a avut vești proaste pentru educatori și pentru societate în general. Pentru prima dată în istoria modernă, mai puțin de jumătate din populația adultă citea literatură. Nu numai că lectura scădea, dar scăderea se accelera, mai ales în rândul tinerilor de 18-34 de ani.
Citirea raportului (acum 17 ani) este un exercițiu de capriciu digital; o retrospectivă aproape amuzantă asupra modului în care instituțiile din acea vreme considerau mediul digital.
Citirea unei cărți necesită un anumit grad de atenție și implicare activă. Într-adevăr, lectura în sine este o abilitate care depinde de anii de educație și practică. În schimb, majoritatea mijloacelor de comunicare electronică, cum ar fi televiziunea, înregistrările și radioul, solicită publicului lor mai puțin. Adesea nu necesită decât o participare pasivă. Chiar și mediile electronice interactive, cum ar fi jocurile video și internetul, promovează intervale de atenție scurte și gratificarea accelerată.
Lucrurile tocmai ce s-au mutat online
Astăzi știm felul în care conținutul online poate fi la fel de captivant, educațional, util și provocator precum romanele. De asemenea, știm că alfabetizarea și lectura literaturii nu sunt neapărat legate exclusiv și cauzal. Raportul menționat anterior a fost produs înainte de progresele uriașe făcute de către Kindle și alții. Raportul nu face nicio distincție între citirea cărților electronice și a cărților fizice. Cu toate acestea, este un punct de plecare interesant pentru a explora obiceiurile și preferințele de lectură ale tinerilor. Mai interesant, este modul în care tehnologia afectează, încurajează și crește numărul de cititori ai literaturii.
Până în 2018, NEA a avut vești mult mai bune. Ei au raportat tendințe semnificative de creștere a lecturii literare la toate grupele de vârstă și în toate categoriile demografice. În mod pertinent, cea mai dramatică schimbare a fost găsită în grupul cel mai tânăr, între 18-24 de ani. Acolo, lectura literară anterior a fost într-un declin de 20% în 2002. În 2008 acest grup reflecta o creștere de 21%. Nu sunt statistician, dar cred că asta se rezumă la o îmbunătățire a obiceiurilor de lectură din 2002. O eroare flagrantă în sondaj este faptul că cercetătorii nu au cercetat motivele pentru care tinerii citesc mai mult.
Poetul Rupi Kaur, cu 3 milioane de followeri pe Instagram, a creat un eveniment tectonic în cercurile de literare. În 2015, ea a vândut peste 2 milioane de exemplare din prima ei colecție tipărită Milk and Honey. Rupi Kaur este pe lista celor mai vândute cărți din New York Times. Poeți precum Kaur, Warsan Shire, Cleo Wade și Nayyirah Waheed folosesc pe scară largă rețelele sociale pentru a-și promova munca. Ei profită de un val crescut de interes pentru poezie în rândul generației Millennial.
… din lumea digitală, înapoi pe hârtie
Alte cercetări interesante au început să scoată la iveală o tendință în rândul tinerilor Millennials. Cărțile fizice sunt apreciate mult mai mult decât omologii lor de cărți electronice. Motivele variază; de la nostalgia de a căuta vechile cărți, la calitatea materială inerentă a conținutului analog. Dezvoltarea muzicii de vinil este o altă componentă a acestei tendințe. Un alt aspect ține de ușurința de partajare a cărților fizice în comparație cu restricțiile impuse pentru cititorii electronici.
La baza acestor tendințe se află noțiunea spațială de „al treilea loc”. Acesta este un spațiu care se află între casă și locul de muncă. Multe librării, cafenele, teatre și biblioteci îmbrățișează această tendință. Aceste locuri permit răgaz față de conținutul digital. Ele avansează o versiune modernă a lecturilor de grup în stil dickensian pe care le-am menționat în introducere.
Implicațiile predării literaturii în prezent
Posibilitățile educaționale din lumea cărților fizice abia au început să fie explorate de către pedagogi. Ei dezvoltă cursuri interdisciplinare (în primul rând în învățământul superior) care adoptă o abordare flexibilă a studiului științelor umaniste.
Folosiți tehnologia care îi ajută pe elevi să pătrundă în texte fictive. Educatorii pot să reînvie atât contextul, cât și conținutul literaturii clasice pentru studenții contemporani.
