Am acest vis recurent în care trebuie să dau din nou examenele finale de liceu. Ceasul bate, mintea mea este goală, iar cuvintele de pe hârtie nu au niciun sens. Acum am peste douăzeci de ani! Cu toții putem empatiza cu mulți studenți care susțin examene astăzi. Ei simt presiunea testelor standardizate și unii petrec multe zile și nopți studiind. Pentru unii, dă roade și primesc o notă bună. Pentru alții, se pare că, indiferent cât de mult ar învăța, rezultatele sunt cel mult medii. Pe lângă note, par să nu rețină informații pentru perioade lungi de timp. Cum ne putem asigura că practică o învățare eficientă?
Cercetătorii au încercat să afle ce anume face ca învățarea să funcționeze mai bine la unii decât la alții. Chiar și teoriile pseudoștiințifice precum „stilurile de învățare” au câștigat teren. Oamenii încă mai cred în ele într-o oarecare măsură.
Există atât de multe dovezi care ne îndreaptă în direcția corectă și despre asta vom vorbi astăzi. Metodele de învățare pasive sau ineficiente sunt o problemă foarte subestimată în școlile noastre. Gândiți-vă: când studenții revizuiesc materia pentru examene, ce anume fac ei? Nu toți studenții folosesc evidențierea pasajelor din text, rezumarea și recitirea. Cu toate acestea, unii studenți preferă aceste tehnici de studiu, deoarece sunt destul de ușor de utilizat. Evidențierea, de exemplu, îi liniștește într-un fals sentiment de siguranță: au impresia că fac atât de multe!
Și mai rău, studenții poartă aceste obiceiuri de studiu cu ei prin facultate. Deci, care este soluția atunci? După cum probabil ați ghicit până acum, nu este cazul să disperăm. În calitate de profesori, aveți ocazia să-i învățați să renunțe la această tehnică de a evidenția pasaje din text. Ei pot să adopte strategii de studiu mai bune, fără a schimba drastic formatul lecției.
Ce are de spus știința despre metodele de învățare eficientă
Cercetătorii au acordat atenție excesivă modului în care codificăm informațiile. Cu presupunerea că dacă folosim metodele potrivite pentru a stoca unele cunoștințe în creierul nostru, învățarea va da roade. Acest lucru este departe de adevăr!
Creierul construiește cunoștințele, dar nu reușește să le rețină pentru o perioadă mai lungă de timp. Dacă nu recuperăm în mod activ acele informații, umplând „golurile”, inevitabil uităm lucrurile. Dacă un elev învață ceva și nu își amintește acea informație de câteva ori, creierul crede că este inutilă. Creierul său va scăpa de acea informație în cele din urmă. Recuperarea activă se bazează pe modul în care funcționează de fapt mintea.
Știm aceste lucruri datorită lui Hermann Ebbinghaus și a teoriilor sale despre memorie. Una dintre aceste teorii se numește „curba uitării”. Teoria explică în esență de ce studenții uită informații noi într-un ritm exponențial.
Repetarea distanțată este inamicul uitării, deoarece în esență perturbă procesul de uitare a lucrurilor. De exemplu, să presupunem că dacă studenții învață ceva astăzi, ar putea uita 25% în ziua următoare. Cu toate acestea, distribuirea învățării în zilele 1, 3, 6 și așa mai departe ne face creierul să rețină informația. De aceea, recuperarea activă ar trebui să fie cuplată cu repetarea distanțată.
Avem o mulțime de exemple pentru puterea repetiției distanțate. Elevii care cântă la un instrument știu intuitiv această tehnică. Este mai bine să repete 15 minute în fiecare zi decât să repete timp de o oră pe săptămână. Aplicarea repetiției distanțate necesită disciplină și efort cognitiv. Asta explică de ce se descurcă bine și la disciplinele de bază, cum ar fi engleza, științele și matematica.
A rezuma până aici
- Recuperarea activă este practica de a reaminti informațiile pe care elevii le-au învățat
- Repetarea distanțată este actul de a repeta ceea ce au învățat la intervale de zile și săptămâni. Acest lucru îmbunătățește reținerea pe termen lung
Știința ne relevă aceste lucruri despre o educație eficientă, dar cum putem proceda de aici? Tehnicile de învățare mixtă ne vin în ajutor!
6 idei despre predarea elevilor cum să învețe
A-i învăța pe elevi cum să învețe este unul dintre cele mai importante lucruri. Deși cercetarea este clară, mulți profesori nu știu care sunt cele mai potrivite strategii de învățare eficientă. Susținute de știință, ar putea folosi deja unele dintre ele fără să realizeze. Iată 6 idei despre înlocuirea obiceiurilor proaste de studiu cu unele excelente:
Flashcards în loc de evidențiere
Flashcard-urile sunt relativ populare în rândul studenților. Ele sunt populare în special în rândul celor care au rezultate semnificativ mai bune la examene. De fapt, această tehnică este cel mai elementar exemplu de recuperare activă! Flashcard-urile sunt foarte versatile, deoarece sunt structurate folosind întrebări din materie, completează spațiile libere, definiții, formule etc.
Pentru rezultate excelente, le puteți arăta elevilor cum să creeze un flashcard. Elevii fac adesea greșeala de a crea prea multe carduri, care sunt imposibil de rezolvat. Cu îndrumarea unui profesor, ei vor învăța și cum să se concentreze asupra celor mai importante concepte. Elevii le pot folosi pentru a studia individual sau în timpul orelor. De exemplu, rezervați doar cinci minute de timp la clasă pentru a lucra în perechi sau în grupuri. Elevii folosesc cartonașele pentru a se interoga reciproc și a explica subiectele cu propriile cuvinte.
Faceți acest lucru mai ușor pentru ei cu o aplicație de creare de carduri sau un software. Exemple de asemenea software sunt Anki sau Brainscape.
Înțelegere în loc de rezumare
Luarea de notițe în timpul orei este grozavă. Nu este atât de bună când elevii doar copiază ceea ce au citit într-un manual. Elevii cred sau au fost învățați să creadă că, dacă scriu ceva și îl recitesc pasiv, vor învăța mai bine. Sigur, pot face asta, dar nu este la fel de eficient.
Deci, cum să întrerupi acest obicei prost? Învățați-i să se implice activ cu conținutul de învățare, mai ales în timpul revizuirii pentru teste și examene. Asta înseamnă să citești două paragrafe și apoi să reflectezi la ceea ce tocmai au învățat. Ar trebui să poată extrage ideile principale dintr-o bucată de conținut. Cu siguranță, acest lucru este departe de a învăța prin memorie. Este mai bine pentru ei să-și folosească propriile cuvinte atunci când explică lucrurile. Când greșesc ceva, atunci se întâmplă „magia”. Atunci când au șansa de a trece peste greșeală, ei stochează cu succes acele informații.
De exemplu, dacă sunteți profesor de biologie, le puteți cere să deseneze o structură celulară din memorie. Alternativ ei ar putea să explice diferitele elemente fără a se uite la notițele lor inițiale. Elevii pot scrie de mână sau pot folosi o aplicație de luare a notițelor cum ar fi Google Docs.
Repetare eficientă la distanță în loc de învățare în masă
Readucerea acestor informații în minte nu va face decât să le întărească învățarea. Nu este suficient să înghesuiți totul în memoria lor cu o zi înainte de un test. Îți amintești curba uitării și cum elevii tăi probabil au uitat aproximativ 25% din ceea ce au învățat ieri?
Acesta nu este un motiv de alarmă. Dacă învață abilitatea de a programa învățarea nu o să uite conținutul prin repetare distanțată. O modalitate de a face acest tip de studiu mai puțin intimidant este să folosiți microînvățare. Microînvățarea permite profesorilor să fie la fel de creativi ca și în lecțiile normale.
De exemplu, elevii pot viziona un scurt videoclip despre un subiect și apoi pot face un test de practică. După trei zile, ei pot citi un text despre același subiect. Ei pot scrie un scurt paragraf despre ceea ce tocmai au învățat. Cu feedback adecvat, elevii ar trebui să devină din ce în ce mai buni la repetarea informațiilor în timp. Ei nu vor mai fi nevoiți să recitească, să evidențieze sau să învețe prin memorare.
Exersați chestionarea eficientă în loc de învățare prin memorare
Micile schimbări pot determina mari schimbări. Un studiu realizat de McDaniel et al. în 2011 arată că tehnica de chestionare poate lua o performanță medie. O poate transforma într-una de nivel ridicat. Studenții își amintesc mai bine subiectele la un examen final atunci când au fost deja testați pe subiectele menționate.
Chestionarele cu mize mici oferă cele mai bune rezultate. Elevii se obișnuiesc să-și testeze cunoștințele pentru o învățare eficientă, și nu doar pentru a obține o notă. Acordați un test de 5 minute cu miză redusă la sfârșitul fiecărei lecții. Testul acționează și ca un test de calmare al anxietății. În plus, ca profesor nu trebuie să le notezi! Pentru a economisi și mai mult timp, utilizați o aplicație de chestionare sau un sistem de gestionare a învățării. Puteți crea chestionare sau teste care se pot corecta automat (pentru verificarea răspunsurilor).
Un alt exemplu, de modă veche este: „încearcă să explici conceptul unui copil mai mic”. Exemplul este bazat pe premisa că, dacă îl poți explica în termeni simpli, atunci știi răspunsul. Aceasta poate fi o activitate grozavă pentru elevi în timpul orei, pe lângă chestionare.
A pune întrebări în loc să recitiți
Apropo de teste, auto-testarea este la fel de importantă ca și chestionarele de practică în care mizele sunt mici. Ideea este că, dacă elevii se obișnuiesc să pună întrebări, chiar și pentru ei înșiși, practica regăsirii devine un obicei.
Lucruri interesante se întâmplă atunci când ne folosim curiozitatea înnăscută pentru a alimenta învățarea. Ca și în cazul învățării bazate pe proiecte, o sesiune de studiu poate începe cu o întrebare. Cum devine o singură celulă un om sau un animal? Care este diferența dintre erbivore și omnivore? Elevii pot scrie întrebări și le pot folosi ulterior pentru revizuire sau pentru a găsi răspunsuri în timpul orei.
Auto-chestionarea este diferită de cardurile flash, deoarece elevii încearcă să-și amintească tot mai multe informații. Ei notează această informație în loc să citească spatele unui card pentru răspuns. Ei vor afla că întrebările mai bune și mai detaliate duc și la rezultate și mai bune.
Învățare eficientă distribuită în loc de ore lungi de studiu
Elevii știu că ar trebui să învețe pe tot parcursul semestrului. Ei recurg totuși, din cauza amânării și a abilităților slabe de gestionare a timpului, la tehnici slabe. Este o practică atât de comună, încât nu e de mirare că se simt în siguranță când o folosesc. Efortul lor pe termen scurt este cel mai probabil să fie recompensat cu o notă suficient de bună.
Repetarea distanțată durează mai puțin, dar este mai răspândită. Profesorii își pot ajuta elevii organizând materia și oferind sugestii pentru un program solid de studiu. Ei pot folosi un instrument precum un LMS sau un calendar. Un program poate arăta astfel:
- Ziua 1: prima lecție;
- Ziua 5: revizuirea materiei 30 de minute;
- Ziua 14: revizuirea materiei 30 de minute;
- Ziua 20: proiect de grup;
- Ziua 28: revizuirea finală;
- Ziua 31: test.
Strategiile de învățare eficientă aduc rezultate mai bune. Elevii vor vedea că nu trebuie să treacă prin stresul înghesuirii informației înainte de test. Vor fi mai motivați, astfel, să abandoneze tehnicile de studiu ineficiente.
Recomandări cheie
Reamintirea activă și repetarea distanțată pot îmbunătăți scorurile testelor și reținerea pe termen lung. Profesorii pot începe prin a încorpora chestionare cu miză mică sau să-i învețe cum să programeze timpul de studiu acasă.
Cu toate acestea, cel mai mare beneficiu este că studenții pot aplica aceste metode în orice domeniu. Metodele sunt valoroase fie că doresc să intre într-o facultate anume sau să învețe o limbă străină.
